Un caz care ridică multe semne de întrebare vine din Kavala, în nordul Greciei. Autoritățile locale au decis să exhumeze aproximativ 150 de persoane decedate în perioada pandemiei de COVID-19, după ce s-a constatat că, la cinci ani de la înmormântare, trupurile nu intraseră în procesul natural de descompunere.
Explicația este una tehnică, dar cu efecte neașteptate. În timpul crizei sanitare, corpurile au fost sigilate în pungi duble de plastic, iar sicriele au fost înfășurate ermetic pentru a preveni orice risc de contaminare. Măsura, considerată atunci necesară pentru protejarea sănătății publice, a blocat însă accesul oxigenului și al microorganismelor, oprind practic descompunerea.
Consiliul municipal a aprobat o intervenție în două etape: exhumarea și îndepărtarea materialelor de protecție, apoi reînhumarea rămășițelor pentru cel puțin încă un an, astfel încât procesul natural să își urmeze cursul. Operațiunea va fi realizată gratuit, pentru a nu împovăra familiile.
Situația este cu atât mai urgentă cu cât în Grecia locurile de veci sunt limitate, iar exhumarea la 3–5 ani este o practică obișnuită. În cazul mormintelor COVID, acest lucru nu a mai fost posibil fără o intervenție specială.
Cazul din Kavala ar putea deveni un precedent la nivel național, iar autoritățile centrale analizează emiterea unor reguli clare pentru gestionarea unor situații similare. O decizie delicată, la granița dintre necesitate administrativă și respectul datorat celor plecați dintre noi.
