Japonia a trecut de o bornă demografică spectaculoasă: numărul persoanelor care au împlinit cel puțin 100 de ani a depășit pentru prima dată 100.000. Potrivit celor mai recente date anunțate de autoritățile nipone, la începutul lunii septembrie erau înregistrați 107.677 de centenari.
Creșterea este cu atât mai impresionantă dacă privim în urmă cu câteva decenii. În 1963, când autoritățile japoneze au început să țină această statistică, în întreaga țară existau numai 153 de persoane care trecuseră de vârsta de 100 de ani. De atunci, numărul lor a crescut aproape neîntrerupt.
Longevitatea rămâne, în primul rând, o performanță feminină. Aproape nouă din zece persoane care au trecut pragul de 100 de ani sunt femei.
Recordul centenarilor are însă și o altă față. Japonia este una dintre cele mai îmbătrânite societăți ale lumii, iar creșterea spectaculoasă a numărului persoanelor foarte vârstnice se produce în paralel cu scăderea numărului de copii. Natalitatea a coborât în ultimii ani la niveluri istorice, iar generațiile tinere sunt tot mai puțin numeroase.
Consecințele se văd deja în economie și în funcționarea societății: Japonia se confruntă cu lipsă de forță de muncă, cu presiuni tot mai mari asupra sistemelor de pensii și de asistență socială și cu reducerea populației active care contribuie prin taxe și impozite.
România îmbătrânește, la rândul ei, într-un ritm rapid
Diferența dintre Japonia și România este importantă, dar țara noastră se îndreaptă în aceeași direcție demografică.
La 1 ianuarie 2026, vârsta mediană a populației României era de aproximativ 44,3 ani, în creștere cu o jumătate de an într-un singur an. Vârsta medie ajunsese la 43,2 ani. Prin comparație, vârsta mediană a populației Uniunii Europene era de aproximativ 44,9 ani în 2025.
România are însă o particularitate îngrijorătoare: ritmul îmbătrânirii populației a fost printre cele mai rapide din Europa. Datele Eurostat arată că, între 2005 și 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a vârstei mediane dintre statele Uniunii Europene: 8,6 ani.
Raportul dintre vârstnici și copii arată și mai limpede schimbarea. La începutul anului 2026, în România existau aproximativ 137 de persoane de cel puțin 65 de ani la fiecare 100 de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Cu numai un an înainte, raportul era de aproximativ 132 la 100.
În România mor mult mai mulți oameni decât se nasc
Una dintre cele mai grave probleme demografice ale României este sporul natural negativ.
În 2024 s-au înregistrat aproximativ 144.000 de nașteri și 245.000 de decese, ceea ce înseamnă un deficit natural de peste 100.000 de persoane într-un singur an. Rata natalității s-a situat în jurul valorii de 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori, în timp ce rata mortalității a fost de aproximativ 12,8–12,9 decese la 1.000 de locuitori.
Pentru comparație, la nivelul Uniunii Europene, în 2024 s-au înregistrat 7,9 nașteri și 10,7 decese la 1.000 de locuitori. România se află, așadar, într-o situație mai dificilă decât media europeană: are o natalitate mai redusă și o mortalitate sensibil mai ridicată.
Diferența dintre nașteri și decese este esențială. În Uniunea Europeană, sporul natural a fost în 2024 de aproximativ minus 2,8 persoane la mia de locuitori. În România, deficitul a fost aproape dublu, de aproximativ minus 5,4 la mie.
