„Am avut prilejul şi ocazia să stau la mese, şpriţuri şi distracţii cu majoritatea marilor artişti. Câţiva dintre ei, cunoscuţi de întreaga breaslă, mai puţin de public, după ce beau mai multe pahare, deveneau alţi oameni. Agresivi verbal, fizic. Înjurau şi jigneau inimaginabil. Printre astfel de personaje cele-bre se numără Gheorghe Dinică, Dumitru Furdui, Nicu Constantin, Dumitru Rucăreanu.
Dinică avea o vorbă după ce golea paharele: „Dar cine pizda mă-tii eşti tu, mă?” Când cineva îi prezenta mama, nevasta sau fiica, acesta îl întreba: „Cine e curva asta?” Omul, săracul, cu ruşinea în nas, îi răspundea buimăcit: „Nevastă-mea!” (de exemplu). Dinică: „Daaaa? Hai sictir!”
După un chef la Dinică acasă, spre dimineaţă, a venit maică-sa, bătrână, săraca, să strângă resturile. Dinică îi zice: „Faceţi-mi nota!” Maică-sa: „Gigi, sunt eu, mama ta!” Dinică: „Daaaa? Ce facem, ne tutuim?! Eşti concediată!”
Aş dori să relatez încă o întâmplare, de data asta povestită de un scriitor cunoscut, de mare încredere. Scriitorul, împreună cu Gheorghe Dinică, au mers la Ştefan Bănică Senior, acasă, cu ocazia zilei de naştere a acestuia. După ce s-au pilit bine, aproape de sfârşitul chermezei, a intrat mama lui Bănică să-i întrebe dacă mai doresc ceva. Dinică, îi sărută mâna reverenţios şi îi zice: „Doamna se f–e?!”
(Este ştiut faptul că Dumitru Furdui, într-un acces de depresie şi alcool, s-a aruncat de la etajul locuinţei sale din Paris.)” (Costin Mărculescu)
