În dimineața asta, exact la ora 7:15, primesc un mesaj scurt de la unul dintre cei mai buni amici ai mei, însoțit de linkul către articolul „PREFECT PE ULTIMA SUTĂ DE METRI. Cine este Vera Mitran și de ce au început controalele «cu dedicație» în Teleorman?”. Mesajul suna așa: „Asta nu puteai să scrii și tu? Trebuia să o pupi frumos în cur. Huooo!”
Pe scurt, articolul respectiv, publicat de Civis News și semnat de Radu Ciobotea pentru Opinia Transilvană, susține că noul prefect al județului Teleorman, Valentina-Veronica Mitran-Piticu, cunoscută drept Vera Mitran, ar fi asociată cu o serie de controale considerate „cu dedicație”, declanșate împotriva unor firme din județ. Potrivit materialului, mai mulți oameni de afaceri care nu sunt considerați apropiați de actuala putere politică ar fi fost verificați simultan de diverse instituții ale statului, într-un mod perceput ca intimidant și coordonat.
Surse din mediul de afaceri vorbesc despre presiuni administrative, controale succesive și chiar despre existența unei mize economice: împingerea unor firme către colaborări „recomandate” cu o societate de pază apropiată cercului de influență din jurul prefectului. Articolul mai susține că în Teleorman s-ar fi reinstalat un climat de teamă, iar antreprenorii evită să vorbească public de frica unor noi controale sau sancțiuni.
Acum să lămurim lucrurile.
Pe 1 mai anul acesta am publicat, în ziarul meu online, okreporter.ro, articolul „Prefecta de Teleorman, Mitran Vera: viața privată nu e tribunal public”. Textul nu avea nicio legătură cu activitatea administrativă a prefectei, ci cu modul în care presa și spațiul public transformaseră relația dintre Vera Mitran și omul de afaceri Ioan Nicolae într-un spectacol tabloid.
Am scris atunci că rolul presei este să analizeze activitatea publică, competența și respectarea legii de către persoanele aflate în funcții importante, nu să transforme viața intimă într-un tribunal mediatic. Cu alte cuvinte, am apărat ideea că viața personală nu trebuie confundată cu interesul public.
Ați înțeles diferența?
Pe Vera Mitran am văzut-o o singură dată, în urmă cu ani, la sediul PNL Teleorman, unde era însoțită de fostul ei soț, Mihai, din păcate decedat între timp. Ea era trezorierul partidului. Cu Ioan Nicolae am discutat o singură dată, la sediul INTERAGRO din București.
Dacă cei care investighează aceste subiecte reușesc să demonstreze ceea ce susțin, atunci foarte bine. Acolo vorbim despre activitate publică, despre eventuale abuzuri, despre instituții și influență — adică exact zona în care presa trebuie să intre fără ezitare.
Eu nu am scris despre aceste lucruri, iar asta ca să-l potolesc pe amicul meu, pentru că pur și simplu nu știam despre acea firmă de pază, despre presupusele controale și despre celelalte informații apărute în articolul respectiv. Dacă știam și puteam argumenta cu date și dovezi, aș fi scris fără nicio problemă.
elisei virgil
